Moștenirea și Importanța Sfintei Elena

Sfânta Împărăteasă Elena a avut un rol esențial în răspândirea și consolidarea creștinismului în Imperiul Roman, fiind un sprijin fundamental pentru fiul său, Constantin cel Mare, în procesul de transformare a imperiului într-un stat creștin. Convertirea sa la creștinism și devotamentul său profund au influențat politica religioasă a epocii, contribuind la încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor și la recunoașterea oficială a noii credințe.

Prin sprijinul său, au fost ridicate unele dintre cele mai importante biserici creștine, precum Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem. Descoperirea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena a întărit profund credința creștină, iar relicvele aduse de ea la Roma au devenit obiecte de mare venerare.

Moștenirea sa continuă să inspire milioane de credincioși, iar influența sa asupra istoriei creștinismului este incontestabilă. Prin exemplul său de credință și sprijinirea Bisericii, Sfânta Elena a contribuit la crearea unei lumi în care creștinismul a devenit fundamentul civilizației europene și al culturii universale.

Sfânta Împărăteasă Elena este o figură centrală în iconografia creștină, fiind adesea reprezentată alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare. Icoanele o înfățișează frecvent ținând Sfânta Cruce, simbolizând descoperirea lemnului sfânt pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Această reprezentare subliniază rolul său esențial în identificarea și recuperarea Sfintei Cruci, un moment de referință în istoria creștinismului.​
În arta bizantină, Sfânta Elena este portretizată purtând veșminte imperiale bogat ornamentate, reflectând statutul său de împărăteasă. Este adesea ilustrată alături de Sfântul Constantin, ambii ținând crucea centrală, ceea ce simbolizează unitatea lor în credință și contribuția comună la răspândirea creștinismului.

În tradiția populară românească, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este asociată cu diverse obiceiuri și superstiții. De exemplu, bujorul este considerat un simbol al armoniei și este adus în casă pentru a aduce voie bună și liniște în familie în această zi.

Astfel, în artă, icoane și tradiție, Sfânta Elena este simbol al credinței puternice, al descoperirii divine și al protecției, având un loc de cinste în inimile credincioșilor.

Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, este venerată în întreaga lume creștină, numeroase biserici și locuri de pelerinaj fiind dedicate ei. Iată câteva dintre cele mai remarcabile:​

• Catedrala Patriarhală din București, România: Cunoscută și sub numele de Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, aceasta servește drept catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române. Construită în secolul al XVII-lea, catedrala este situată pe Dealul Patriarhiei și reprezintă un important loc de pelerinaj pentru credincioși.​

• Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți, Republica Moldova: Această catedrală ortodoxă, situată în orașul Bălți, a fost construită în stil neo-românesc și a fost sfințită în 1935. Este un reper spiritual important pentru comunitatea locală și un loc de pelerinaj pentru credincioșii din regiune.

• Biserica Sfânta Elena din Veneția, Italia: Situată în Veneția, această biserică romano-catolică este dedicată Sfintei Elena. În 2022, moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena au fost aduse pentru prima dată în România, de la această biserică, și au fost expuse spre închinare la Mănăstirea Pantocrator.

• Biserica Sfânta Elena din București, România: Această biserică ortodoxă, situată în București, poartă hramul Sfintei Elena și este un loc de rugăciune și pelerinaj pentru credincioșii din capitală.​

• Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău, Republica Moldova: Această biserică ortodoxă din Chișinău este dedicată Sfinților Împărați Constantin și Elena și servește drept loc de închinare și pelerinaj pentru comunitatea locală.​
• Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Iași: Situată în cartierul Podu Roș din Iași, lângă Sala Polivalentă, această biserică a fost construită în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, pe locul unei biserici mai vechi din lemn din secolul al XVIII-lea. De-a lungul anilor, biserica a suferit reparații și renovări, păstrându-și importanța în comunitatea locală.
• Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena – Cișmigiu, București: Aflată pe Calea Plevnei, la intersecția cu Strada Sfântul Constantin, nu departe de Piața Mihail Kogălniceanu, această biserică este cunoscută și sub numele de Biserica Sfântul Constantin. Este situată în apropierea Parcului Cișmigiu, fiind un reper spiritual pentru locuitorii capitalei. ​
• Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Corneliu Sutașul din Brașov: Această biserică a fost sfințită la 11 iulie 2010 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Cu această ocazie, biserica a primit al doilea hram, “Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul
• Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Jilava, județul Ilfov: Această biserică ortodoxă, construită în 1817 și renovată în 1889, este un important lăcaș de cult din comuna Jilava. Alături de biserica “Adormirea Maicii Domnului” și de fântâna Radu Vodă, face parte din patrimoniul cultural local.

Aceste lăcașuri de cult reflectă devoțiunea profundă a credincioșilor față de Sfânta Elena și importanța sa în tradiția creștină, oferind spații sacre pentru rugăciune și reflecție spirituală.