Cine a fost Sfânta Elena?

Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a fost o figură esențială în creștinism, susținând construirea bisericilor și descoperirea Sfintei Cruci, având un impact semnificativ asupra răspândirii credinței.

cine a fost sfânta elena

Biografie detaliată

Sfânta Împărăteasă Elena este una dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului, recunoscută pentru evlavia sa profundă și pentru contribuțiile majore la dezvoltarea și răspândirea credinței creștine. Ea s-a născut în a doua jumătate a secolului al III-lea, mai exact în anul 250 d.Hr., în provincia Bitinia (astăzi parte din Turcia), într-o familie modestă. 

Deși provenea dintr-un mediu simplu, destinul său a fost unul remarcabil, ajungând mama primului împărat roman creștin, Constantin cel Mare.

Viața și ascensiunea la rang imperial

Elena a fost soția generalului roman Constantius Chlorus, alături de care l-a avut pe viitorul împărat Constantin. 

După ce Constantius a devenit împărat în 293, a fost obligat să se despartă de Elena pentru a se căsători cu o femeie de rang nobiliar. Cu toate acestea, legătura dintre Elena și fiul ei, Constantin, a rămas extrem de puternică. Când acesta a devenit împărat al Imperiului Roman în 306, și-a ridicat mama la rangul de “Augusta” și i-a oferit un statut deosebit la curtea imperială.

Convertirea la creștinism și sprijinul pentru Biserică

Sub influența lui Constantin și a evenimentelor din timpul domniei sale, Sfânta Elena s-a convertit la creștinism. Devenind o mare susținătoare a credinței creștine – a finanțat construirea mai multor biserici și a ajutat la răspândirea creștinismului în întregul Imperiu Roman. 

Printre cele mai importante edificii ridicate la inițiativa sa se numără Biserica Nașterii Domnului din Betleem și Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Pelerinajul în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci

Unul dintre cele mai importante evenimente din viața sa a fost pelerinajul pe care l-a întreprins în Țara Sfântă, între anii 326-328. Aflată la o vârstă înaintată, Sfânta Elena a călătorit la Ierusalim cu misiunea de a descoperi locurile sfinte ale creștinismului. 

Potrivit tradiției, ea a reușit să găsească Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos, în urma unor săpături pe dealul Golgota. Acest moment a fost considerat o descoperire divină și a marcat profund istoria Bisericii.

Moștenirea Sfintei Elena

Sfânta Elena a trecut la Domnul la scurt timp după întoarcerea sa de la Ierusalim, în jurul anului 330. Este venerată ca sfântă atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, fiind considerată un model de pioșenie și credință. Moaștele sale sunt păstrate în mai multe locații din Europa, iar în 2025, pentru prima dată în istorie, vor fi aduse în România, la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman.

Moștenirea sa spirituală rămâne vie, iar prin exemplul său, Sfânta Elena continuă să inspire credincioșii din întreaga lume.

Originea și viața înainte de convertirea la creștinism

Sfânta Împărăteasă Elena s-a născut în a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie modestă din provincia Bitinia, o regiune situată în Asia Mică (astăzi parte din Turcia). Nu există informații precise despre data nașterii sale, dar istoricii estimează că s-a născut în jurul anului 248-250.
Unele surse sugerează că orașul său natal a fost Drepanum, redenumit mai târziu Helenopolis de către fiul său, împăratul Constantin cel Mare, în onoarea sa.

Originea sa socială a fost una umilă, existând opinii care o descriu fie ca fiind fiica unui hangiu, fie a unei familii de condiție joasă. Acest aspect este menționat de istoricul roman Aurelius Victor, care afirmă că Elena ar fi avut o origine obscură.

Totuși, indiferent de statutul său social, frumusețea, inteligența și caracterul său puternic au atras atenția viitorului împărat Constantius Chlorus.

Căsătoria cu Constantius Chlorus și ascensiunea fiului său

În jurul anului 270, Elena a devenit partenera de viață a lui Constantius Chlorus, un ofițer roman ambițios, care mai târziu avea să devină împărat. Din această relație s-a născut unicul său fiu, Constantin, viitorul împărat Constantin cel Mare. Deși nu există dovezi clare că mariajul lor a fost unul oficial, legătura dintre ei a fost recunoscută în epocă.

Situația sa s-a schimbat dramatic în anul 293, când Constantius Chlorus a fost ridicat la rangul de „Cezar” (conducător adjunct al imperiului) în cadrul sistemului tetrarhic introdus de Dioclețian. Pentru a-și consolida poziția politică, Constantius a fost obligat să se căsătorească cu Theodora, fiica vitregă a împăratului Maximian. În consecință, Elena a fost îndepărtată, iar relația ei cu Constantius s-a încheiat oficial.

Cu toate acestea, fiul său, Constantin, a rămas profund atașat de mama sa și, odată ce a ajuns împărat în 306, după moartea lui Constantius, și-a adus mama la curtea imperială, oferindu-i un statut de mare onoare.

Contextul religios și apropierea de creștinism

În primii ani ai vieții sale, Elena nu era creștină, deoarece Imperiul Roman era dominat de politeism, iar majoritatea locuitorilor venerau zeii tradiționali ai Romei. Nu există indicii că ar fi manifestat interes pentru creștinism înainte de convertirea fiului său, dar este posibil să fi fost influențată treptat de schimbările din imperiu.

În anul 312, Constantin a avut celebra viziune a crucii înainte de bătălia de la Podul Milvius, moment în care a adoptat simbolul creștin pe steagurile armatei sale. După victoria sa, el a emis Edictul de la Milano în 313, prin care a acordat libertate religioasă creștinilor. Această schimbare a avut un impact puternic asupra mamei sale, care, în anii următori, s-a convertit la creștinism și a devenit una dintre cele mai mari susținătoare ale noii credințe.

Aceasta a fost perioada care a marcat începutul rolului său activ în promovarea creștinismului, culminând cu pelerinajul său în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci.

Rolul său în istoria Imperiului Roman

Sfânta Împărăteasă Elena a avut un impact semnificativ asupra Imperiului Roman, contribuind la consolidarea creștinismului și la promovarea unei noi viziuni asupra guvernării imperiale. După ce fiul său, Constantin cel Mare, a devenit împărat în 306, Elena a primit titlul de Augusta, o recunoaștere oficială a influenței sale politice și sociale.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale contribuției sale a fost sprijinul oferit creștinilor într-o perioadă de tranziție. După secole de persecuții, creștinismul a fost recunoscut ca religie oficială prin Edictul de la Milano (313), iar Elena a avut un rol esențial în promovarea acestei noi politici. Ea a sprijinit construirea unor biserici importante, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem.

Cel mai remarcabil moment al vieții sale imperiale a fost pelerinajul în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Prin acțiunile sale, Sfânta Elena nu doar că a influențat profund viața religioasă a imperiului, dar a contribuit și la transformarea Romei într-un stat creștin.

Convertirea și impactul asupra creștinismului

Sfânta Elena s-a convertit la creștinism în prima parte a secolului al IV-lea, într-un context istoric marcat de schimbări majore în Imperiul Roman. Deși nu există o dată exactă a botezului său, se crede că s-a întâmplat după anul 312, când fiul său, împăratul Constantin cel Mare, a adoptat simbolul crucii și a încurajat creștinismul.
După convertire, Elena a devenit o protectoare ferventă a credincioșilor și a contribuit activ la răspândirea noii religii. Prin influența sa, mulți dintre cetățenii Imperiului au fost încurajați să îmbrățișeze creștinismul, iar persecuțiile împotriva creștinilor s-au diminuat.

În calitate de Augusta, ea a folosit resursele imperiale pentru a construi biserici în locuri sacre, inclusiv în Betleem, pe Muntele Măslinilor și la Ierusalim.

Cel mai mare impact al Sfintei Elena asupra creștinismului a fost pelerinajul său în Țara Sfântă, unde a descoperit Sfânta Cruce. Acest moment a întărit și mai mult credința creștină și a dus la instituirea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

Prin viața sa exemplară și contribuțiile sale, Sfânta Elena rămâne un model de pioșenie, influențând profund dezvoltarea creștinismului.

Cine a fost Sfânta Împărăteasă Elena ? Fii Informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor !

Pe 21 mai, comunitatea ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care au pus temelia unei noi epoci în istoria creștinismului. Dacă despre împăratul Constantin cel Mare s-au scris tomuri întregi, despre mama sa, Sfânta Elena, avem adesea tendința să vorbim doar în contextul descoperirii Sfintei Cruci. Dar viața Sfintei Împărătese Elena este mult mai bogată, fiind un exemplu de dăruire, credință și acțiune în slujba binelui și a lui Hristos. Haideți să descoperim împreună cine a fost cu adevărat această femeie extraordinară.

Cine a fost Sfânta Elena – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează

Sfânta Împărăteasă Elena este una dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului, recunoscută pentru evlavia sa profundă și pentru contribuțiile majore la dezvoltarea și răspândirea credinței creștine. Ea s-a născut în a doua jumătate a secolului al III-lea, mai exact în anul 250 d.Hr., în provincia Bitinia (astăzi parte din Turcia), într-o familie modestă. 

Deși provenea dintr-un mediu simplu, destinul său a fost unul remarcabil, ajungând mama primului împărat roman creștin, Constantin cel Mare.

Viața și ascensiunea la rang imperial a Sf. Elena

Elena a fost soția generalului roman Constantius Chlorus, alături de care l-a avut pe viitorul împărat Constantin. 

După ce Constantius a devenit împărat în 293, a fost obligat să se despartă de Elena pentru a se căsători cu o femeie de rang nobiliar. Cu toate acestea, legătura dintre Elena și fiul ei, Constantin, a rămas extrem de puternică. Când acesta a devenit împărat al Imperiului Roman în 306, și-a ridicat mama la rangul de “Augusta” și i-a oferit un statut deosebit la curtea imperială.

Convertirea la creștinism și sprijinul pentru Biserică

Sub influența lui Constantin și a evenimentelor din timpul domniei sale, Sfânta Elena s-a convertit la creștinism. Devenind o mare susținătoare a credinței creștine – a finanțat construirea mai multor biserici și a ajutat la răspândirea creștinismului în întregul Imperiu Roman. 

Printre cele mai importante edificii ridicate la inițiativa sa se numără Biserica Nașterii Domnului din Betleem și Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Pelerinajul în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci

Unul dintre cele mai importante evenimente din viața sa a fost pelerinajul pe care l-a întreprins în Țara Sfântă, între anii 326-328. Aflată la o vârstă înaintată, Sfânta Elena a călătorit la Ierusalim cu misiunea de a descoperi locurile sfinte ale creștinismului. 

Potrivit tradiției, ea a reușit să găsească Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos, în urma unor săpături pe dealul Golgota. Acest moment a fost considerat o descoperire divină și a marcat profund istoria Bisericii.

Moștenirea Sfintei Elena

Sfânta Elena a trecut la Domnul la scurt timp după întoarcerea sa de la Ierusalim, în jurul anului 330. Este venerată ca sfântă atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, fiind considerată un model de pioșenie și credință. Moaștele sale sunt păstrate în mai multe locații din Europa, iar în 2025, pentru prima dată în istorie, vor fi aduse în România, la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman.

Moștenirea sa spirituală rămâne vie, iar prin exemplul său, Sfânta Elena continuă să inspire credincioșii din întreaga lume.

Originea și viața înainte de convertirea la creștinism – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor

Sfânta Împărăteasă Elena s-a născut în a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie modestă din provincia Bitinia, o regiune situată în Asia Mică (astăzi parte din Turcia). Nu există informații precise despre data nașterii sale, dar istoricii estimează că s-a născut în jurul anului 248-250.
Unele surse sugerează că orașul său natal a fost Drepanum, redenumit mai târziu Helenopolis de către fiul său, împăratul Constantin cel Mare, în onoarea sa.

Originea sa socială a fost una umilă, existând opinii care o descriu fie ca fiind fiica unui hangiu, fie a unei familii de condiție joasă. Acest aspect este menționat de istoricul roman Aurelius Victor, care afirmă că Elena ar fi avut o origine obscură.

Totuși, indiferent de statutul său social, frumusețea, inteligența și caracterul său puternic au atras atenția viitorului împărat Constantius Chlorus.

Căsătoria cu Constantius Chlorus și ascensiunea fiului său Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorului

În jurul anului 270, Elena a devenit partenera de viață a lui Constantius Chlorus, un ofițer roman ambițios, care mai târziu avea să devină împărat. Din această relație s-a născut unicul său fiu, Constantin, viitorul împărat Constantin cel Mare. Deși nu există dovezi clare că mariajul lor a fost unul oficial, legătura dintre ei a fost recunoscută în epocă.

Situația sa s-a schimbat dramatic în anul 293, când Constantius Chlorus a fost ridicat la rangul de „Cezar” (conducător adjunct al imperiului) în cadrul sistemului tetrarhic introdus de Dioclețian. Pentru a-și consolida poziția politică, Constantius a fost obligat să se căsătorească cu Theodora, fiica vitregă a împăratului Maximian. În consecință, Elena a fost îndepărtată, iar relația ei cu Constantius s-a încheiat oficial.

Cu toate acestea, fiul său, Constantin, a rămas profund atașat de mama sa și, odată ce a ajuns împărat în 306, după moartea lui Constantius, și-a adus mama la curtea imperială, oferindu-i un statut de mare onoare.

Contextul religios și apropierea de creștinism – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor

În primii ani ai vieții sale, Elena nu era creștină, deoarece Imperiul Roman era dominat de politeism, iar majoritatea locuitorilor venerau zeii tradiționali ai Romei. Nu există indicii că ar fi manifestat interes pentru creștinism înainte de convertirea fiului său, dar este posibil să fi fost influențată treptat de schimbările din imperiu.

În anul 312, Constantin a avut celebra viziune a crucii înainte de bătălia de la Podul Milvius, moment în care a adoptat simbolul creștin pe steagurile armatei sale. După victoria sa, el a emis Edictul de la Milano în 313, prin care a acordat libertate religioasă creștinilor. Această schimbare a avut un impact puternic asupra mamei sale, care, în anii următori, s-a convertit la creștinism și a devenit una dintre cele mai mari susținătoare ale noii credințe.

Aceasta a fost perioada care a marcat începutul rolului său activ în promovarea creștinismului, culminând cu pelerinajul său în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci.

Rolul Sf. Elena în istoria Imperiului Roman – Rămâi informat InfoCons Protecția Consumatorului !

Sfânta Împărăteasă Elena a avut un impact semnificativ asupra Imperiului Roman, contribuind la consolidarea creștinismului și la promovarea unei noi viziuni asupra guvernării imperiale. După ce fiul său, Constantin cel Mare, a devenit împărat în 306, Elena a primit titlul de Augusta, o recunoaștere oficială a influenței sale politice și sociale.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale contribuției sale a fost sprijinul oferit creștinilor într-o perioadă de tranziție. După secole de persecuții, creștinismul a fost recunoscut ca religie oficială prin Edictul de la Milano (313), iar Elena a avut un rol esențial în promovarea acestei noi politici. Ea a sprijinit construirea unor biserici importante, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem.

Cel mai remarcabil moment al vieții sale imperiale a fost pelerinajul în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Prin acțiunile sale, Sfânta Elena nu doar că a influențat profund viața religioasă a imperiului, dar a contribuit și la transformarea Romei într-un stat creștin.

Convertirea și impactul asupra creștinismului – InfoCons Protecția Consumatorului te informează !

Sfânta Elena s-a convertit la creștinism în prima parte a secolului al IV-lea, într-un context istoric marcat de schimbări majore în Imperiul Roman. Deși nu există o dată exactă a botezului său, se crede că s-a întâmplat după anul 312, când fiul său, împăratul Constantin cel Mare, a adoptat simbolul crucii și a încurajat creștinismul.
După convertire, Elena a devenit o protectoare ferventă a credincioșilor și a contribuit activ la răspândirea noii religii. Prin influența sa, mulți dintre cetățenii Imperiului au fost încurajați să îmbrățișeze creștinismul, iar persecuțiile împotriva creștinilor s-au diminuat.

În calitate de Augusta, ea a folosit resursele imperiale pentru a construi biserici în locuri sacre, inclusiv în Betleem, pe Muntele Măslinilor și la Ierusalim.

Cel mai mare impact al Sfintei Elena asupra creștinismului a fost pelerinajul său în Țara Sfântă, unde a descoperit Sfânta Cruce. Acest moment a întărit și mai mult credința creștină și a dus la instituirea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

Prin viața sa exemplară și contribuțiile sale, Sfânta Elena rămâne un model de pioșenie, influențând profund dezvoltarea creștinismului.

Faptele și Realizările Sfintei Împărătese Elena – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorului !

Descoperirea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena în Ierusalim a fost un moment crucial pentru creștinism. După identificarea Crucii lui Hristos, a fost construită Biserica Sfântului Mormânt și a fost instituită sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Descoperirea Sfintei Cruci – Află mai multe cu InfoCons Protecția Consumatorilor!

Unul dintre cele mai importante momente din viața Sfintei Elena a fost descoperirea Sfintei Cruci, eveniment care a avut un impact profund asupra creștinismului. Potrivit tradiției, în jurul anului 326, Împărăteasa Elena, deja convertită la creștinism, a plecat într-un pelerinaj în Țara Sfântă, având ca misiune găsirea relicvelor sacre ale Mântuitorului.

Legenda spune că, ajunsă la Ierusalim, Sfânta Elena a interogat bătrânii locului despre locul unde fusese îngropată Crucea lui Hristos. Cu ajutorul episcopului Macarie al Ierusalimului, a organizat săpături pe dealul Golgota, unde a descoperit trei cruci. Pentru a identifica pe cea a Mântuitorului, s-a făcut o minune: o femeie bolnavă a fost așezată pe fiecare dintre ele, iar când a atins a treia cruce, s-a vindecat. Astfel, Sfânta Cruce a fost recunoscută.

Impactul acestei descoperiri a fost imens. Constantin cel Mare a poruncit construirea Bisericii Sfântului Mormânt pe locul respectiv, iar sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) a fost instituită în amintirea acestui moment.

Relicve ale Sfintei Cruci au fost răspândite în tot Imperiul, întărind credința creștinilor și consolidând creștinismul ca religie dominantă în lume.

Ctitorii și construcții religioase – Fii informat cu InfoCons Protecția Consumatorului !

După convertirea sa la creștinism, Sfânta Împărăteasă Elena a devenit unul dintre cei mai importanți susținători ai noii credințe, contribuind la construirea unor lăcașuri de cult esențiale pentru creștinism.

  • Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)

Biserica Sfântului Mormânt, situată în Ierusalim, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale creștinismului, fiind construită pe locul unde, potrivit tradiției, Iisus Hristos a fost răstignit, îngropat și a înviat.

Împăratul Constantin cel Mare și mama sa, Sfânta Elena, au ordonat construcția acesteia în secolul al IV-lea, după descoperirea Golgotei și a Sfântului Mormânt.

De-a lungul istoriei, biserica a fost distrusă și reconstruită de mai multe ori, fiind astăzi administrată de mai multe confesiuni creștine. Rămâne un centru major de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga lume.

  • Biserica Nașterii Domnului (Betleem)

Biserica Nașterii Domnului din Betleem este unul dintre cele mai vechi și importante lăcașuri de cult creștine, construită pe locul unde, conform tradiției, s-a născut Iisus Hristos. Edificiul a fost ridicat în anul 327 la inițiativa împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Sfânta Elena. A fost reconstruită în secolul al VI-lea de împăratul Iustinian, iar de-a lungul timpului a suferit modificări, dar și restaurări.

Biserica este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO și rămâne un important loc de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume, fiind administrată de mai multe confesiuni.

Ctitoriile Sfintei Elena au pus bazele unor locuri sacre fundamentale, care au devenit simboluri ale creștinismului și continuă să fie venerate de credincioși din întreaga lume.

Susținerea creștinismului în Imperiul Roman – Află mai multe despre Sf Elena cu InfoCons Protecția Consumatorului !

Sfânta Împărăteasă Elena a avut un rol esențial în consolidarea creștinismului în Imperiul Roman, contribuind atât la sprijinirea comunităților creștine, cât și la edificarea unor lăcașuri de cult esențiale pentru dezvoltarea noii religii.

Influența asupra împăratului Constantin

Deși fiul său, Constantin cel Mare, a fost cel care a oficializat creștinismul prin Edictul de la Milano (313), Sfânta Elena a avut o influență profundă asupra sa, sprijinind politica de toleranță religioasă și încurajând credincioșii. Prin titlul de Augusta, pe care Constantin i l-a oferit, Elena a dobândit puterea de a interveni direct în susținerea creștinismului.

Construirea bisericilor și protejarea creștinilor – Rămâi informat InfoCons Protecția Consumatorului despre Sfânta Elena

Sfânta Elena a investit resurse semnificative în construirea unor biserici în locuri de mare importanță spirituală. Cele mai notabile sunt:

  • Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim) – ridicată pe locul Răstignirii și Învierii lui Hristos
  • Biserica Nașterii Domnului (Betleem) – construită peste peștera în care s-a născut Iisus

De asemenea, Elena a oferit sprijin creștinilor persecutați, eliberând sclavi și ajutând la construirea așezămintelor pentru credincioși.

Pelerinajul în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci

Un moment de maximă importanță al vieții sale a fost pelerinajul la Ierusalim (326-328), unde a descoperit Sfânta Cruce. Aceasta a întărit și mai mult încrederea creștinilor și a dus la oficializarea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci. Prin acțiunile sale, Sfânta Elena a contribuit decisiv la transformarea creștinismului într-o religie dominantă în Imperiul Roman, influențând profund istoria și spiritualitatea lumii creștine.

Sfânta Elena în Tradiția Creștină – Află mai multe cu InfoCons Protecția Consumatorului

Sfânta Elena este venerată în tradiția creștină ortodoxă pentru viața sa dedicată credinței și contribuțiile majore la răspândirea creștinismului. Credincioșii o cinstesc prin rugăciuni, acatiste și cereri de mijlocire, iar pomenirea sa este marcată prin imnuri și cântări care evocă faptele sale.

Cum este sărbătorită Sf. Elena în diferite Biserici Creștine

Sfânta Împărăteasă Elena este cinstită deopotrivă în Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică și în alte confesiuni creștine, alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare. Sărbătoarea lor este una dintre cele mai importante din calendarul creștin și este marcată prin slujbe speciale și pelerinaje.

  • Biserica Ortodoxă – Când se sărbătoresc Sfinții Împărați Constantin și Elena ?

În Biserica Ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți pe 21 mai. În această zi, se oficiază Sfânta Liturghie, iar în biserici se citesc rugăciuni speciale în cinstea lor. De asemenea, mulți credincioși participă la pelerinaje la biserici și mănăstiri care poartă hramul lor. În unele regiuni, există tradiții locale, cum ar fi procesiuni religioase și evenimente comunitare.

  • Biserica Catolică – Când este sărbătorită Sfânta Elena?

Biserica Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena separat de Sfântul Constantin, la data de 18 august. Această zi este dedicată comemorării vieții sale și a contribuțiilor sale la creștinism. În bisericile catolice, sunt organizate slujbe speciale, iar relicvele sale sunt venerate în diverse locații, inclusiv în Roma.

  • Bisericile Orientale și Bisericile Protestante – Când este sărbătorită Sfânta Elena?

În Bisericile Orientale (ex. Biserica Coptă și Biserica Armeană), Sfânta Elena este cinstită în mod similar, fiind recunoscută pentru rolul său în descoperirea Sfintei Cruci și în promovarea creștinismului. Unele comunități ortodoxe orientale o sărbătoresc pe 19 martie. Bisericile protestante nu îi acordă un cult specific Sfintei Elena, însă în unele denominațiuni este recunoscută ca o figură istorică importantă în răspândirea creștinismului. În toate tradițiile creștine, Sfânta Elena este privită ca un model de evlavie și sprijin pentru Biserică, iar moștenirea sa spirituală continuă să inspire credincioșii din întreaga lume.

Minuni atribuite Sfintei Elena – InfoCons Protecția Consumatorului te informează !

Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, este venerată în creștinism pentru viața sa pioasă și pentru contribuțiile semnificative la răspândirea credinței creștine. Deși nu există o abundență de relatări despre minuni săvârșite direct de ea, tradiția creștină îi atribuie câteva fapte miraculoase și acte de evlavie remarcabile.​

  • Descoperirea Sfintei Cruci

Cea mai notabilă minune asociată cu Sfânta Elena este descoperirea Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Iisus Hristos. În jurul anului 326, Sfânta Elena a întreprins un pelerinaj în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a găsit trei cruci pe dealul Golgota. Pentru a identifica adevărata Cruce a Mântuitorului, s-a procedat la atingerea fiecărei cruci de o femeie grav bolnavă; la contactul cu a treia cruce, aceasta s-a vindecat instantaneu, confirmând autenticitatea Sfintei Cruci.​

  • Construirea de biserici și aducerea de relicve sfinte

Sfânta Elena a fost responsabilă pentru construirea mai multor biserici în locuri sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem. De asemenea, a adus la Roma numeroase relicve sfinte, cum ar fi părți din Lemnul Sfintei Cruci, spini din coroana de spini a Mântuitorului și unul dintre piroanele cu care a fost răstignit Iisus. Aceste relicve au fost păstrate în Biserica Santa Croce in Gerusaleme, construită pe locul palatului său din Roma.

  • Influența asupra fiului său, Împăratul Constantin

Deși nu este o minune în sensul tradițional, influența Sfintei Elena asupra fiului său, Constantin cel Mare, a avut consecințe profunde pentru creștinism. Sprijinul și îndrumarea sa l-au determinat pe Constantin să emită Edictul de la Milano în 313, care a legalizat creștinismul în Imperiul Roman, punând capăt persecuțiilor împotriva creștinilor.​ Deși relatările despre minuni personale ale Sfintei Elena sunt limitate, faptele și devotamentul său au avut un impact de durată asupra creștinismului, contribuind la răspândirea și consolidarea credinței în întreaga lume.

Originea și viața înainte de convertirea la creștinism

Sfânta Împărăteasă Elena, alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare, este cinstită în mod deosebit în cadrul Bisericii Ortodoxe, având dedicate slujbe și cântări bisericești specifice. Sărbătoarea lor este marcată printr-o serie de rânduieli liturgice și imnuri care evidențiază contribuția lor la răspândirea creștinismului.​

Slujbe dedicate

În ajunul sărbătorii, se oficiază Slujba Privegherii, care include Vecernia Mare și Utrenia. Această slujbă este caracterizată de cântări specifice ce laudă viața și faptele Sfinților Împărați. În ziua praznicului, se săvârșește Sfânta Liturghie, în cadrul căreia sunt rostite rugăciuni și imnuri în cinstea lor.

Cântări bisericești

Cântările dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena includ tropare, condace și alte imnuri liturgice care reflectă rolul lor în istoria creștinismului. Aceste imnuri sunt interpretate de corurile bisericești în timpul slujbelor și subliniază importanța lor ca “întocmai cu Apostolii” și promotori ai credinței creștine. Aceste slujbe și cântări reflectă profund respectul și evlavia credincioșilor față de Sfinții Împărați Constantin și Elena, subliniind rolul lor esențial în consolidarea și răspândirea creștinismului.

Predici și articole despre viața și faptele sale

Sfânta Împărăteasă Elena este una dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului, fiind venerată pentru rolul său esențial în răspândirea credinței și pentru descoperirea Sfintei Cruci. Predicile și articolele despre viața și faptele sale subliniază devotamentul, smerenia și influența pe care a avut-o asupra fiului său, împăratul Constantin cel Mare, și asupra întregului Imperiu Roman.

În multe predici, Sfânta Elena este prezentată ca un model de credință și jertfă pentru Biserică. Deși provenea dintr-un mediu modest, a fost ridicată la rang imperial și a folosit această poziție pentru a sprijini creștinismul. Convertirea sa a fost un moment crucial în istoria Bisericii, deoarece a încurajat și oficializarea creștinismului prin Edictul de la Milano.

O temă centrală a predicilor despre Sfânta Elena este pelerinajul său în Țara Sfântă și descoperirea Sfintei Cruci. Acest eveniment este considerat o minune divină și un moment esențial pentru întărirea credinței creștinilor. Mulți preoți vorbesc despre acest act ca despre o dovadă a iubirii sale pentru Hristos și pentru Biserică.

De asemenea, Sfânta Elena este adesea menționată în predici ca un exemplu de milostenie și ctitorire. Ea a finanțat construirea unor biserici importante, cum ar fi Biserica Sfântului Mormânt, Biserica Nașterii Domnului și Biserica Eleona. Prin aceste acțiuni, a lăsat o moștenire durabilă în lumea creștină, iar credincioșii sunt încurajați să îi urmeze exemplul, sprijinind Biserica și ajutându-i pe cei aflați în nevoie.

Articolele despre Sfânta Elena pun accent și pe importanța sa istorică, demonstrând că fără sprijinul său, creștinismul nu ar fi dobândit statutul pe care l-a avut în Imperiul Roman. Moștenirea sa spirituală continuă să fie relevantă și astăzi, fiind cinstită ca o sfântă de mare importanță în întreaga lume creștină.

Moștenirea și Importanța Sfintei Elena – Află mai multe cu InfoCons Protecția Consumatorului !

Influența asupra creștinismului și a istoriei

Sfânta Împărăteasă Elena a avut un rol esențial în răspândirea și consolidarea creștinismului în Imperiul Roman, fiind un sprijin fundamental pentru fiul său, Constantin cel Mare, în procesul de transformare a imperiului într-un stat creștin. Convertirea sa la creștinism și devotamentul său profund au influențat politica religioasă a epocii, contribuind la încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor și la recunoașterea oficială a noii credințe.

Prin sprijinul său, au fost ridicate unele dintre cele mai importante biserici creștine, precum Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem. Descoperirea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena a întărit profund credința creștină, iar relicvele aduse de ea la Roma au devenit obiecte de mare venerare.

Moștenirea sa continuă să inspire milioane de credincioși, iar influența sa asupra istoriei creștinismului este incontestabilă. Prin exemplul său de credință și sprijinirea Bisericii, Sfânta Elena a contribuit la crearea unei lumi în care creștinismul a devenit fundamentul civilizației europene și al culturii universale.

Simbolistica Sfintei Elena în artă, icoane și tradiție – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorului !

Sfânta Împărăteasă Elena este o figură centrală în iconografia creștină, fiind adesea reprezentată alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare. Icoanele o înfățișează frecvent ținând Sfânta Cruce, simbolizând descoperirea lemnului sfânt pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Această reprezentare subliniază rolul său esențial în identificarea și recuperarea Sfintei Cruci, un moment de referință în istoria creștinismului.​
În arta bizantină, Sfânta Elena este portretizată purtând veșminte imperiale bogat ornamentate, reflectând statutul său de împărăteasă. Este adesea ilustrată alături de Sfântul Constantin, ambii ținând crucea centrală, ceea ce simbolizează unitatea lor în credință și contribuția comună la răspândirea creștinismului.

În tradiția populară românească, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este asociată cu diverse obiceiuri și superstiții. De exemplu, bujorul este considerat un simbol al armoniei și este adus în casă pentru a aduce voie bună și liniște în familie în această zi.

Astfel, în artă, icoane și tradiție, Sfânta Elena este simbol al credinței puternice, al descoperirii divine și al protecției, având un loc de cinste în inimile credincioșilor.

Biserici și locuri de pelerinaj dedicate ei în lume – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează !

Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, este venerată în întreaga lume creștină, numeroase biserici și locuri de pelerinaj fiind dedicate ei. Iată câteva dintre cele mai remarcabile:​

  • Catedrala Patriarhală din București, România: Cunoscută și sub numele de Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, aceasta servește drept catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române. Construită în secolul al XVII-lea, catedrala este situată pe Dealul Patriarhiei și reprezintă un important loc de pelerinaj pentru credincioși.​
  • Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți, Republica Moldova: Această catedrală ortodoxă, situată în orașul Bălți, a fost construită în stil neo-românesc și a fost sfințită în 1935. Este un reper spiritual important pentru comunitatea locală și un loc de pelerinaj pentru credincioșii din regiune.
  • Biserica Sfânta Elena din Veneția, Italia: Situată în Veneția, această biserică romano-catolică este dedicată Sfintei Elena. În 2022, moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena au fost aduse pentru prima dată în România, de la această biserică, și au fost expuse spre închinare la Mănăstirea Pantocrator.
  • Biserica Sfânta Elena din București, România: Această biserică ortodoxă, situată în București, poartă hramul Sfintei Elena și este un loc de rugăciune și pelerinaj pentru credincioșii din capitală.​
  • Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău, Republica Moldova: Această biserică ortodoxă din Chișinău este dedicată Sfinților Împărați Constantin și Elena și servește drept loc de închinare și pelerinaj pentru comunitatea locală.​
  • Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Iași: Situată în cartierul Podu Roș din Iași, lângă Sala Polivalentă, această biserică a fost construită în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, pe locul unei biserici mai vechi din lemn din secolul al XVIII-lea. De-a lungul anilor, biserica a suferit reparații și renovări, păstrându-și importanța în comunitatea locală.
  • Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena – Cișmigiu, București: Aflată pe Calea Plevnei, la intersecția cu Strada Sfântul Constantin, nu departe de Piața Mihail Kogălniceanu, această biserică este cunoscută și sub numele de Biserica Sfântul Constantin. Este situată în apropierea Parcului Cișmigiu, fiind un reper spiritual pentru locuitorii capitalei. ​
  • Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Corneliu Sutașul din Brașov: Această biserică a fost sfințită la 11 iulie 2010 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Cu această ocazie, biserica a primit al doilea hram, “Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul
  • Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Jilava, județul Ilfov: Această biserică ortodoxă, construită în 1817 și renovată în 1889, este un important lăcaș de cult din comuna Jilava. Alături de biserica “Adormirea Maicii Domnului” și de fântâna Radu Vodă, face parte din patrimoniul cultural local.

Aceste lăcașuri de cult reflectă devoțiunea profundă a credincioșilor față de Sfânta Elena și importanța sa în tradiția creștină, oferind spații sacre pentru rugăciune și reflecție spirituală.

Rugăciuni și acatiste închinate Sf. Împărătese Elena

Sfânta Împărăteasă Elena, alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare, este cinstită în mod deosebit în tradiția creștină ortodoxă. Credincioșii îi adresează rugăciuni și acatiste, cerând mijlocirea și ajutorul lor în diverse nevoi și încercări.​

Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cinstiți în întreaga lume creștină ca ocrotitori ai credincioșilor și sprijinitori ai Bisericii lui Hristos. Prin viața lor pilduitoare, ei au adus lumină în întunericul păgânismului, au întărit credința creștină și au ridicat sfinte lăcașuri spre slava lui Dumnezeu. 

Cu evlavie și smerenie, creștinii se roagă către acești mari sfinți, cerând ajutor în necazuri, pace sufletească, întărire în credință și izbăvire de vrăjmașii văzuți și nevăzuți.

Prin aceste rugăciuni, ne adresăm cu inimi deschise Sfinților Împărați, știind că mijlocirea lor este puternică înaintea lui Dumnezeu. Ei sunt nădejdea celor asupriți, mângâierea celor întristați și călăuze sigure pe calea mântuirii. 

Să ne unim glasurile și sufletele în rugăciune, chemându-i cu credință și nădejde, ca prin harul lor să primim binecuvântare și întărire în toate încercările vieții.

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. 

Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. 

Amin!

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. 

Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. 

Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! 

Amin.

Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena

Acatistul este un imn de laudă și rugăciune, compus din 24 de strofe, numite condace și icoase, prin care se aduce cinstire sfinților. În cadrul Acatistului Sfinților Împărați Constantin și Elena, credincioșii rememorează viața, faptele și contribuțiile lor la răspândirea creștinismului. 

Acest acatist este rostit pentru a cere mijlocirea sfinților în fața lui Dumnezeu și pentru a primi întărire în credință. ​

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 2-lea

Văzându-te singur că eşti lepros cu trupul şi cu sufletul, ai chemat în ajutor pe Dumnezeul creştinilor, iar Dumnezeu, nezăbovind, ţi-a trimis pe Sfinţii Apostoli să te mângâie şi ţi-a spus ce să faci ca să fii sănătos şi, bucurându-te de dumnezeiasca cercetare, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Pe Împărăteasa Elena cea preacinstită, pe maica Împăratului Constantin, cu bucurie să ne adunăm toţi dreptcredincioşii creştini, împreună cu monahii şi monahiile, şi să o lăudăm cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că eşti născută din neam împărătesc;
Bucură-te, că eşti maica Sfântului Împărat Constantin;
Bucură-te, că în Iisus Hristos ai crezut;
Bucură-te, că în numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucură-te, căci cu sârguinţă şi cu multă evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucură-te, că tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucură-te, că acolo Crucea cea de viaţă făcătoare ai aflat;
Bucură-te, că Sfintei Cruci tu întâi ai zis: „Bucură-te, lemn fericit”;
Bucură-te, căci cu mare veselie te-ai bucurat când Sfânta Cruce pe cel mort l-a înviat;
Bucură-te, că în Ierusalim biserică mare şi preafrumoasă ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că „Biserica Învierii Domnului Iisus Hristos” ai poruncit să se numească;
Bucură-te, că tu creştinilor ne eşti ca o maică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 3-lea

Preacinstită împărăteasă, noi credincioşii, împreună cu clerul şi cu toţi monahii, către tine năzuim în nevoile noastre; fii acum şi nouă, păcătoşilor, grabnică folositoare, ca să cântăm cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Râvnitor fiind la Împărăţia cea de sus, fericite Împărate Constantin, Împăratului şi Stăpânului tuturor cu minte curată crezând, te-ai botezat; pentru aceasta cântăm ţie aşa:
Bucură-te, că în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh te-ai botezat;
Bucură-te, că în timpul botezului mâna Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucură-te, că boala leprei ca nişte solzi de pe tine a căzut;
Bucură-te, că, în haine albe îmbrăcându-te, împărat creştin te-ai numit;
Bucură-te, că tuturor păgânilor a se boteza le-ai poruncit şi creştini să se numească;
Bucură-te, că tu capiştile idolilor ai poruncit să se risipească;
Bucură-te, că sfinte biserici în numele lui Iisus Hristos ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că pe Sfânta maică Elena cu multă cinste şi avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucură-te, între împăraţi cel dintâi creştin;
Bucură-te, că în toată lumea cu botezul tău mare bucurie ai făcut;
Bucură-te, că păgânii, căutând la tine, creştini s-au făcut;
Bucură-te, că şi noi, clerul mirean şi călugăresc, deşi păcătoşi fiind, îţi cântăm laude şi măriri totdeauna;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 4-lea

Pomenirea binecredinciosului Împărat Constantin, ca nişte mir de mult preţ, astăzi a răsărit, căci pe Hristos dorind, pe idoli a defăimat; pentru aceasta, după vrednicie, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ţie, celei după vrednicie şi cu credinţă următoare Cuvântului lui Dumnezeu, Care pentru bună cucernicia ta te-a împodobit cu multă cinste, ca pe o împărăteasă a creştinilor, cu bucurie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că în Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucură-te, că pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, Sfânta Cruce în mâini o ţii;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii celei de viaţă făcătoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucură-te, că şi sfintelor piroane de pe Cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecătoare, iar tu în mâini le-ai purtat;
Bucură-te, că după botez cu dreaptă credinţă lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că întotdeauna pe săraci ai miluit;
Bucură-te, că tu cu toate faptele bune te-ai împodobit;
Bucură-te, că pentru viaţa ta cea bună pe pământ de multă cinste te-ai învrednicit;
Bucură-te, că toate neamurile creştine ca pe o împărăteasă binecredincioasă te cinstesc;
Bucură-te, că slăbind de osteneli şi de blândeţe, aproape de sfârşitul vieţii ai ajuns;
Bucură-te, că bineplăcând lui Dumnezeu, te-ai mutat din viaţa aceasta la viaţa cea veşnică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 5-lea

Cu mare râvnă te-ai străduit, Sfinte Împărate Constantin, să răspândeşti creştinismul în tot imperiul tău, precum şi în toată lumea; drept aceea multe şi drepte hotărâri ai luat pentru a aduce la bun sfârşit acest act creştinesc, precum şi de a curăţi diferitele eresuri ce odată cu creştinismul întemeiat au răsărit ca neghinele în holda dreptei credinţe; pentru aceasta, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ai adunat, preafericite Împărate Constantin, sobor de părinţi de Dumnezeu purtători şi, printr-înşii, inimile tuturor celor înviforaţi de blestematul eres al lui Arie le-ai întărit să slăvească pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care îţi aducem ţie laudele acestea:
Bucură-te, că soborul cel dintâi al celor trei sute optsprezece sfinţi părinţi cu porunca ta în Niceea s-a adunat;
Bucură-te, că prin lupte mari credinţa cea dreaptă s-a luminat;
Bucură-te, că Arie de la sobor a rămas ruşinat;
Bucură-te, că necredinciosul Arie în veci cu diavolii este băgat în iad;
Bucură-te, că noi creştinii de la tine cu dreapta credinţă suntem luminaţi;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos în toată lumea L-ai propovăduit a fi Fiul lui  Dumnezeu;
Bucură-te, că prin creştinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucură-te, că prin aflarea Sfintei Cruci duşmanii ei se tânguiesc;
Bucură-te, că prin însemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucură-te, că, împreună cu sfântă maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos în mâini o ţii;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii adus de sfântă maica ta, Împărăteasa Elena, în sfintele tale mâini ai primit-o;
Bucură-te, că nouă, fraţilor în Hristos, eşti rugător mare către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 6-lea

Ca şi cu o porfiră te-ai îmbrăcat, mărite, cu milostivirea, şi ca şi cu o hlamidă cu bunele blândeţi te-ai împodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslăvim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lăuda frumuseţea bunătăţilor tale, cinstită Elena, cele câştigate în ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce ştie a cinsti pe cei drepţi; pentru aceasta, noi îţi cântăm ţie:
Bucură-te, cea al cărei sfânt suflet cu mare cinste în ceruri de îngeri este suit;
Bucură-te, că în lumina cea preastrălucită pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că lui Dumnezeu-Cuvântul şi Preacuratei Maicii Lui, căzând, te-ai închinat;
Bucură-te, că locaşurile cele preafrumoase ale sfinţilor le-ai cercetat;
Bucură-te, că şi frumuseţile raiului toate ţi le-a arătat;
Bucură-te, că de cele pe care ochiul omenesc nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit acum tu, luminată, te îndulceşti de ele;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor te-ai sălăşluit;
Bucură-te, împărăteasă, căci cu Împărăteasa cerurilor împreună eşti petrecătoare;
Bucură-te, că împreună cu arhanghelii eşti vorbitoare;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânţi lui Dumnezeu cântare;
Bucură-te, că şi noi nevrednicii îţi cântăm cântare veselitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 7-lea

Şi după deprinderi şi după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu şi vrednică de minuni, fericită Împărăteasă Elena; pentru aceasta cu credinţă şi cu evlavie mare noi, cei ce suntem luminaţi prin harul lui Dumnezeu, cântare veselitoare cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor al lui Dumnezeu ai făcut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor şi al păgânilor, cu baia botezului luminându-i; pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că, întocmai cu apostolii, de la Dumnezeu eşti cinstit;
Bucură-te, căci cât ai trăit multe milostenii şi faceri de bine ai făcut;
Bucură-te, că, după multe osteneli, nevoinţe şi griji, la fericit sfârşit ai ajuns;
Bucură-te, că, după puţină boală, ai adormit şi sufletul de trup s-a despărţit, zburând la cer;
Bucură-te, că arhanghelii cu frumoase cântări îngereşti la ceruri te-au suit;
Bucură-te, că scaunului Sfintei Treimi te-ai închinat;
Bucură-te, că Sfinţii Apostoli înaintea lui Dumnezeu te-au lăudat;
Bucură-te, că sfinţii mucenici şi cuvioşii şi toţi drepţii cu cinste ţi-au ieşit înainte;
Bucură-te, că bunătăţile raiului le moşteneşti acum şi în vecii nesfârşiţi;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor acum şi totdeauna vieţuieşti;
Bucură-te, că şi noi, împreună cu monahii şi cu pustnicii, toţi într-un glas îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 8-lea

Mormântul tău, unde odihneşte sfinţitul şi cinstitul tău trup, Împărate Constantin, raze de dumnezeieşti vindecări izvorăşte celor ce cu credinţă se apropie, iar nouă, celor ce vieţuim în dreapta credinţă, te rugăm ca, împreună cu buna ta maică Elena, să ne dai mână de ajutor, celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cât este de luminat sufletul tău, mărită Împărăteasă Elena, lauda femeilor, că acum eşti în ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta îţi cântăm aşa:
Bucură-te, aflarea cinstitei Cruci;
Bucură-te, a ei vrednică închinătoare;
Bucură-te, că prin al Crucii ajutor creştinilor ai fost izbăvitoare;
Bucură-te, că prin Cruce te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a stăpânirii iadului şi a satanei învingătoare;
Bucură-te, a cereştii măriri moştenitoare în veci;
Bucură-te, a celor greşiţi şi păcătoşi către Dumnezeu mijlocitoare;
Bucură-te, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare;
Bucură-te, a celor din nevoi grabnică ajutătoare;
Bucură-te, de patimile noastre trupeşti şi sufleteşti izbăvitoare;
Bucură-te, a bolnavilor bună tămăduitoare;
Bucură-te, a tuturor binecredincioşilor creştini bună ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 9-lea

Cu sfinţenie a ta viaţă săvârşindu-ţi, cu sfinţii acum eşti sălăşluită, plină fiind de sfinţenie şi de lumină nespusă; pentru aceasta ne luminezi şi pe noi, cei întunecaţi cu păcatele, ca, luând prin tine iertare, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe Împăratul şi Ziditorul tuturor cinstindu-L, Împărate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a învrednicit pe tine în ceruri de mare slavă; pentru aceasta îţi cântăm ţie aceste laude:
Bucură-te, că Preacuviosului Paisie singur i-ai spus că eşti cinstit împreună cu sfinţii;
Bucură-te, că, sfânt fiind, te rogi pentru noi către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te, că noi păcătoşii avem mare nădejde în rugăciunile tale;
Bucură-te, că noi în nevoi chemăm numele tău şi tu ne auzi;
Bucură-te, că în necazuri ne eşti nouă mare bucurie;
Bucură-te, mărgăritarul nostru cel de mult preţ;
Bucură-te, cel ce eşti pentru noi soare luminos;
Bucură-te, că pe idoli i-ai dat iadului celui întunecos;
Bucură-te, că demonii fug, izgoniţi fiind cu puterea rugăciunii tale;
Bucură-te, că tu eşti lauda cârmuitorilor creştini;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al creştinilor ortodocşi;
Bucură-te, al mănăstirilor şi al bisericilor noastre mare apărător;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 10-lea

Din cer ca şi Pavel te-a vânat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, învăţându-te ca să-L cinsteşti pe Acesta ca pe Împăratul cel Unul; şi cu adevărat crezând întru El, L-ai cinstit, aducând lumea toată la credinţa Lui, ca să-I cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărăteasă Elena, sfântă de Domnul Hristos aleasă, milostiveşte-te spre noi şi luminează sufletele noastre cele întunecate cu păcatele, netrecând cu vederea sufletele şi rugăciunile noastre şi primind mulţumirile noastre acestea:
Bucură-te, trandafir preafrumos mirositor al raiului;
Bucură-te, crin alb răsărit în grădina cea de sus a raiului ceresc;
Bucură-te, împărăteasă duhovnicească;
Bucură-te, a dreptei credinţe propovăduitoare;
Bucură-te, a închinării de idoli surpătoare;
Bucură-te, a eresurilor pierzătoare;
Bucură-te, a răutăţilor duşmanilor izgonitoare;
Bucură-te, în nevoile noastre ajutătoare;
Bucură-te, către Dumnezeu a noastră mijlocitoare;
Bucură-te, de bucurii duhovniceşti aducătoare;
Bucură-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucură-te, a obştii creştineşti povăţuitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 11-lea

Acestea zicând, mă liniştesc cu sufletul şi mă bucur; nu mă tem de tot ce vor urzi împotriva mea vrăjmaşii mei, pentru că te am pe tine, Împărăteasă Elena, puternică ajutătoare în toate nevoile; drept aceea împreună cu îngerii preaslăvesc pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Dat-ai, preadulce, Iisuse, binecredinciosului Împărat Constantin, înţelepciunea lui Solomon, blândeţile lui David, dreapta credinţă a apostolilor şi puterea lui Samson asupra vrăjmaşilor; pentru aceasta şi noi îl cinstim cu laude, zicând:
Bucură-te, decât toţi împăraţii mai întâiule şi alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos ţie Tatăl ţi L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta Dumnezeu adevărat L-ai propovăduit;
Bucură-te, luminătorule al cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, că prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, că prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteşte;
Bucură-te, al luminii celei nemărginite privitorule;
Bucură-te, că prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinţă;
Bucură-te, că prin tine s-a izgonit întunericul relei credinţe;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima şi luminat cu sufletul;
Bucură-te, că pe noi cei slabi ne întăreşti cu răbdare;
Bucură-te, că de la milostivul Dumnezeu ne mijloceşti nouă mântuire;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 12-lea

Darurile cele preabogate şi mai bune le primeşti acum de la Dumnezeu, Sfinte Împărate Constantin, veselindu-te ca un împărat în ceruri; pentru aceasta şi binecredinciosul domn Brâncoveanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale; în glas mare vom cânta prăznuirea ta şi după cuviinţă îţi aducem mulţumire pentru toate facerile de bine ce ne faci nouă, Sfântă Împărăteasă Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucură-te, împărăteasă smerită şi preaiubită;
Bucură-te, comoară de bunătăţi nedeşertată;
Bucură-te, a celor ce te roagă cu credinţă ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, a vrăjmaşilor sfintelor mănăstiri izbăvitoare;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le eşti bună mângâietoare;
Bucură-te, că de sus din ceruri priveşti şi le ajuţi celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, că, înaintea Preasfintei Treimi stând, te rogi pentru noi;
Bucură-te, că şi la Preacurata Născătoare de Dumnezeu mijloceşti pentru noi;
Bucură-te, că a ta fericire în ceruri în veci nu se sfârşeşte;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, întru împărăţia lui Dumnezeu te veseleşti;
Bucură-te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoare;
Bucură-te, că sfintele tale rugăciuni sunt pentru noi toţi folositoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 13-lea

Luminători care aţi luminat lumea cu dreapta credinţă voi cu adevărat v-aţi arătat, de Dumnezeu încununaţilor Împăraţi Constantin şi Elena; primiţi acum şi rugăciunile noastre şi le duceţi Împăratului Hristos, pe Care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cântându-I cu voi şi cu toate oştile cereşti: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul întâi: Ca un înger luminos…, Condacul întâi: Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer…,

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

Canon de rugăciune către Sfinții Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena

Canonul este o formă de rugăciune liturgică, alcătuită din cântări și tropare, prin care se aduce laudă sfinților și se cere ajutorul lor. Canonul dedicat Sfinților Împărați Constantin și Elena este inclus în slujbele Bisericii Ortodoxe și este rostit de credincioși pentru a primi binecuvântarea și ocrotirea sfinților. ​

Troparul Sfinţilor Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena

Glasul al 8-lea

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care pazeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni. 

Cântarea 1, Glasul al 8-lea

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Unule Împărate Ceresc, din păcatul cel ce împărăteşte acum întru mine, pentru rugăciunile robilor Tale, mântuieşte-mi smeritul meu suflet.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Râvnitor fiind de împărăţia cea de sus, fericite Constantine, Împăratului şi Stăpânului tuturor cu minte curată crezând ai slujit Lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lumina cea dumnezeieşte stăpânitoare luminându-te, întunericul necunoştinţei ai lăsat cu adevărat, de Dumnezeu înţelepţită Elena, şi după adevăr Împăratului veacurilor ai slujit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti uşă a dumnezeiescului Răsărit, deschide-mi uşile pocăinţei şi din uşile păcatului celui de moarte purtător, cu mijlocirea ta, mântuieşte-mă, Stăpână.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Răsplătirile cele cereşti a dobândi te-ai nevoit; pentru aceasta Celui ce te-a chemat, de Dumnezeu înţelepţite ai urmat şi întunericul şi înşelăciunea date ţie de la părinţi ai lăsat şi luminător întru dumnezeiescul Duh, te-ai făcut.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De Hristos lipindu-te şi întru Dânsul toată nădejdea punându-ţi preacinstită, la sfinţitele Lui locuri ai ajuns, întru care preacinstitele patimi întrupându-se le-a răbdat Cel bun.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arma cea de mântuire, biruinţa cea nestricată, nădejdea creştinilor, cinstita Cruce cea ascunsă prin pizmă, tu o ai arătat, cu dumnezeiască dragoste fiind aprinsă, de Dumnezeu fericită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din sfinţita petrecere căzând eu, Preacurată, m-am alipit lângă animale şi osândit tot m-am făcut. Ceea ce ai născut pe Judecătorul, de toată judecata scapă-mă şi mă mântuieşte.

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Doamne, taina…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Din cer, ca şi pe Pavel de demult, te-a vânat Hristos Domnul, Constantine, învăţân du-te să-L cinsteşti pe acest Împărat unul.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu prealuminat semn din stele, fericite, Hristos, Soarele, te-a luminat şi luminător pe tine celor întunecaţi te-a arătat.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Şi după deprinderi şi după dumnezeieştile fapte, ai fost iubitoare de Dumnezeu şi vrednică de minune, fericită. Pentru acesta cu credinţă pe tine te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătat-ai acum dumnezeiasca biruinţă a Crucii cea ascunsă de mulţi ani; prin care ne-am mântuit şi din înşelăciunea demonică ne-am izbăvit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Luminează sufletul meu cel întunecat cu greşelile, ceea ce ai născut pe Soarele dreptăţii, pururea Fecioară.

Cântarea a 5-a

Irmos: Mânecând strigăm Ţie…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mânecând la Soarele cel neapus şi Stăpânul, împărate de Dumnezeu înţelepţite, de lumină plin te-ai făcut.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Împreunatu-te-ai, Elena, cu cetele celor fără de trupuri, lui Dumnezeu slujind cu faptele tale cele îmbunătăţite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dragostea şi milostivirea cea desăvârşită, ca o porfiră purtând, te-ai sălăşluit acum întru Împărăţia cea de sus.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sufletul meu cel prin îndemnarea şarpelui întinat cu desfătări trupeşti, curăţeşte-l, Fecioară, preacurată.

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Adunat-ai, fericite, sobor de părinţi, de Dumnezeu purtători cu preamărire şi printr-înşii, Constantine, inimile tuturor cele înviforate le-ai întărit să slăvească pe Cuvântul întocmai cinstit cu Cel ce L-a născut şi pe un scaun şezător.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Crezând întru Domnul cel viu, care a dat tuturor fiinţa, de slujbele cele de moarte făcătoare, ale idolilor celor urâţi şi deşerţi te-ai lepădat, şi ai luat cu bucurie, Elena, împărăţia cerului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu palma Ta fiind îndreptaţi, Cuvinte, întunericul necunoştinţei cel preaadânc şi viforul cumplitei nedumnezeiri au părăsit, cei ce au împărăţit prin Tine şi s-au adus la limanurile cele line ale dreptei credinţe, bucurându-se.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Vindecă inima mea cea bolnavă fără vindecare şi rănită cumplit cu muşcarea celui viclean, Fecioară, şi mă învredniceşte de vindecarea cea de la tine, şi mă miluieşte pe mine cel ce nădăjduiesc întru tine, cu rugăciunile tale, Preacurată.

CONDAC, Glasul al 3-lea

Podobie: Fecioara astăzi…

Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este ruşinarea tuturor iudeilor şi armă credincioşilor împăraţi asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare, şi în războaie înfricoşător.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii evreieşti în cuptor…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ale Tale porunci păzind, s-a supus legii Tale Constantin. Pentru aceasta a surpat taberele celor fără de lege, strigând către Tine: Doamne Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Lemnul care pe toţi i-a tras din groapa pierzării, cel îngropat prin pizmă, nouă l-ai descoperit, vrednicule de minuni, pe demonii cei preastricători îngropând în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu fapte dumnezeieşti ţi-ai zidit inima ta Biserică lui Dumnezeu, Elena, şi biserici sfinţite Lui ai zidit, unde a primit cu trupul pentru noi preacinstitele patimi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

De bună voia mea greşind şi robindu-mă cu netrebnice obiceiuri, la milostivirea ta cea obişnuită alerg acum: mântuieşte-mă pe mine cel deznădăjduit, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca şi cu o porfiră îmbrăcându-te, mărite, cu milostivirea şi ca şi cu o hlamidă cu bunele blândeţi, cu coroană pentru virtuţi te-ai împodobit, fiind cu minte desăvârşită. Şi mutându-te de pe pământ la împărăţiile cele de sus, strigi: Preoţi binecuvintaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Văzându-te pe tine veselindu-te cu fiul tău, cel de Dumnezeu înţelepţit, prealăudată Elena, întru împărăţia lui Dumnezeu, pe Hristos slăvim, Cel ce ne-a arătat nouă cinstita voastră prăznuire, care ne luminează mai mult decât razele soarelui, pe noi cei ce cântăm cu credinţă: Popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cât este de luminat dorul tău şi obiceiul dumnezeiesc, mărită Elena, lauda femeilor; că ajungând la locurile unde a primit cinstitele patimi Stăpânul tuturor, cu biserici preafrumoase le-ai împodobit, strigând: Popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ochii sufletului meu cei orbiţi cu multe călcări de poruncă, luminează-i de Dumnezeu Născătoare; împacă mintea mea, rogu-mă şi inima mea cea tulburată cu desfătări de multe feluri şi mă mântuieşte pe mine cel ce strig: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mormântul unde se odihneşte sfinţitul şi cinstitul tău trup, Constantine, raze de dumnezeieşti vindecări curate celor ce se apropie le izvorăşte, gonind întunericul a tot felul de patimi, şi cu lumină neînserată luminând pe cei ce te laudă pe tine.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sfinţenie a ta viaţă sfârşindu-ţi, cu sfinţii acum te-ai sălăşluit, plină fiind de sfinţenie şi de luminare. Pentru aceasta totdeauna izvorăşti râuri de tămăduiri şi patimile îneci, fericită Elena, şi adăpi sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împărate cel fără început şi fără de moarte, împărăţiei celei de sus ai învrednicit pe cei ce i-ai îndreptat de demult pe pământ, cu dreaptă credinţă să împărăţească, Doamne, pe sfânta Elena şi pe marele Constantin, care curat Te-au iubit. Pentru ale căror rugăciuni milostiveşte-Te spre noi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe împăratul şi Ziditorul tuturor zămislindu-L, L-ai născut, Fecioară şi iată acum ca o Împărăteasă stai înaintea Lui de-a dreapta, curată. Pentru aceasta te rog să mă izbăveşti din partea cea de-a stânga în ceasul judecăţii şi să mă împreuni cu oile cele de-a dreapta.

SEDELNA, Glasul al 8-lea

Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul…

Simţirile întinzându-ţi spre cer şi semuind podoaba stelelor şi dintr-însele cunoscând pe Domnul tuturor, arma Crucii în mijloc a strălucit, scriind: întru aceasta vei birui şi puternic vei fi. De unde des chizându-ţi ochiul sufletului tău, Scriptura ai citit, şi acea închipuire ai cunoscut,Constantine preacinstite. 

Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.


Resurse și Texte Religioase

Rugăciuni și acatiste către Sfânta Elena

Sfânta Împărăteasă Elena este cinstită în mod deosebit alături de fiul său, Sfântul Împărat Constantin cel Mare, în cadrul Bisericii Ortodoxe. De aceea, majoritatea rugăciunilor și acatistelor le sunt dedicate împreună, subliniind contribuția lor comună la răspândirea creștinismului.​

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori.

Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre.

Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi!Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă.

Auziţi-ne şi pe noi acum. Alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă. Și vindecaţi neputinţele noastre. Tămăduiţi bolile noastre. Potoliţi răutatea noastră. Izgoniţi pe vrăjmaşii nosştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim. Ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni.

Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi-vă milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin!

InfoCons Protecția Consumatorilor a fost Partener al evenimentului unic dedicat venirii Moaștelor Sfintei Elena în România în perioada 30 aprilie – 8 mai 2025 !

Episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, în perioada 30 aprilie   –  8 mai 2025, la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, a adus  spre închinare Racla ce adăpostește Cinstitul Trup al Sfintei Împărătese Elena, care se păstrează în Veneția, Italia, în Parteneriat cu InfoCons .

Programul evenimentelor spirituale dedicate venirii Moaștelor Sfintei Elena în România a fost următorul:

  • Program 30 aprilie 2025 – Deschiderea solemnă a pelerinajului Sf. Elena  – InfoCons Partener

14:00 – sosirea delegației ce va aduce în România racla ce adăpostește Cinstitul Trup al Sfintei Împărătese Elena;

14:30  – 15:00 – deplasare către Catedrala Patriarhală din București;

15:00 – sosirea delegației și a Sfintelor Moaște la Catedrala Patriarhală;

15:10- 15:30 — săvârșirea unei slujbe specifice în Catedrala Patriarhală;

15:30 – 18:00 – așezarea Sfintelor moaște, spre închinare, în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale;

18:00 – plecarea Sfintelor Moaște de la Catedrala Patriarhală către Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești — Vlașca;

19:15 — întâmpinarea la Mănăstirea Pantocrator de către Preasfințitul Părinte Galaction a delegației Patriarhiei de Veneția și a cinstitelor Moaște ale Sfintei Împărătese Elena;

19:30 — săvârșirea unei slujbe specifice la Altarul de vară al Mănăstirii Pantocrator;

20:00 — Cuvântul de întâmpinare al Preasfințitului Părinte Episcop Galaction și mesajul Patriarhiei de Veneția;

20:15 – procesiune cu Sfintele Moaște de la Altarul de vară al Mănăstirii Pantocrator la Biserica cea mare a Mănăstirii;

20:30 – așezarea Sfintelor Moaște în Biserica cea mare a Mănăstirii spre închinarea credincioșilor;

21:00 — Slujba de Priveghere în cinstea Sfinților Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și Elena;

  • Program 1 mai 2025 – Sf Elena – InfoCons Partener

08:30  – Acatistul Sfinților Împărați ;

09:00  – Sfânta Liturghie Arhierească ;

18:00  –  Slujba Vecerniei și Utrenia ;

  • Program 2 mai 2025 – Sf. Elena  – InfoCons Partener

08:30  – Acatistul Sfintei Mironosițe Maria Magdalena ;

09:00 –Sfânta Liturghie Arhierească ;

21:00  – Taina Sfântului Maslu și Paraclisul Sfinților Împărați ;

00:00  – Sfânta Liturghie Arhierească ;

Citește și : Intensificarea activităților de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală – InfoCons protectia consumatorilor de proprietate intelectuala te informeaza

  • Program 3 mai 2025 – Sfanta Elena  – InfoCons Partener

08:30 – Acatistul Sfinților Împărați ;

09:00 – Sfânta Liturghie ;

18:00 –  Concertul de muzică bizantină la Manastirea Pantocrator  “Seară bizantină în Grădina Mironosiței” susținut de către Corul Academic Byzantion din Iași și Grupul psaltic Pantocrator ;

20:00 –  Slujba de priveghere ;

  • Program 4 mai 2025 – Sfânta Elena – InfoCons Partener

Duminica Mironosițelor

08:30 – Acatistul Sfintei Mironosițe Maria Magdalena ;

09:15 –  Sfânta Liturghie Arhierească oficiată la Altarul de vară cu hramul Schimbarea la Fata , sustinuta de către un sobor de ierarhi ;

18:00 –Vecernia și Litia in cinstea Sfantului Efrem cel Nou ;

  • Program 5 mai 2025 – Sf Elena  –  InfoCons Partener 

08:00 –  Acatistul Sfântului Efrem cel Nou ;

08:30 –  Sfânta Liturghie Arhierească savarsita la Altarul de vara al Manastirii Pantocrator cu participarea tuturor clericilor din Episcopia Alexandriei și Teleormanului ;

10:00 –  Deschiderea oficială a Simpozionului Național cu tema: “Credință, slujire și istorie în context eclezial și național. 100 de ani de Patriarhat și 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic”, la Casa de Cultură a orașului Videle ;

10:10 – Cuvantul de deschidere al Preasfintitului Parinte Galaction in cadrul conferintei preotesti ;

10:20 – Conferinta pastorala – misionara sustinuta la Casa de Cultura a orasului Videle de catre Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofana de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj Napoca ;

18:00 –  Slujba Privegherii in cinstea Sfintei Mironosite Maria Magdalena ;

  • Program 6 mai 2025 – Sfanta Elena – InfoCons Partener 

08:30 –  Acatistul Sfintei Maria Magdalena si Sfanta Liturghie arhiereasca ;

10:00 – 16:00 Lucrările Simpozionului Național cu tema: “Credință, slujire și istorie în context eclezial și național. 100 de ani de Patriarhat și 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic” – Centrul Multifuncțional din Alexandria ;

18:00 –  Slujba Privegherii în cinstea Sfintei Cruci ;

  • Program 7 mai 2025 – Sf. Elena – InfoCons Partener

08:30 – Acatistul Sfintei Cruci și Sfânta Liturghie Arhierească ;

10:00 –  Lucrările Sinaxei Monahale in paraclisul Manastirii Pantocrator ;

18:00 –  Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan ;

  • Program 8 mai 2025 – Încheierea pelerinajului Sf. Elena – InfoCons Partener 

08:30 – Acatistul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan ;

09:00 – Sfânta Liturghie Arhierească ;

 15:00 –  Plecarea Sfintelor Moaște către Veneția.

Moștenirea Sf. Elena nu constă doar în relicve sau clădiri, ci și în modelul de viață creștină pe care îl lasă urmașilor. Sfânta Elena rămâne o figură centrală în istoria Bisericii, un exemplu de femeie demnă, curajoasă și profund credincioasă. Viața sa ne amintește că faptele bune, credința sinceră și dedicarea față de Hristos pot lăsa o moștenire eternă. Pe 21 mai, când o sărbătorim împreună cu fiul ei, să ne amintim de valorile pe care le-a întruchipat și să ne străduim să le aducem în viața noastră de zi cu zi.

InfoCons , în calitate de PARTENER al acestui eveniment religios deosebit – „Moaștele Sfintei Împărătese Elena, de la Veneția, pentru prima dată în România” – îi invită pe toți credincioșii să ia parte la un pelerinaj cu o profundă încărcătură spirituală. Această ocazie unică oferă prilejul de reculegere, rugăciune și comuniune, aducând împreună oameni de pretutindeni pentru a cinsti moștenirea Sf  Elena și importanța sa în istoria creștinismului.

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului  , Telefonul Consumatorilor , Sfânta Elena , Sf Elena , Sf. Elena , Sfânta Împărăteasă Elena , Sfinții Împărați Constantin și Elena , Sfinții Constantin și Elena , Realizări , Moștenire , Tradiția Creștină , Tradiții Creștine ,  Origine , Importanța , Biserici , Biserică ,  Pelerinaj , Pelerinaje , Mănăstirea Pantocrator , Veneția , Moaștele Sf. Elena , Moaștele Sfintei Elena , Moaștele Sfintei  Împărătese Elena , Biserica “Sant’Elena” din Veneția , Sf. Constantin și Elena , Sf. Împărați Constantin și Elena